Cum ai descoperit trainingul? Cum ai ajuns să fii trainer?
R.M. La acea vreme, descoperirea mea nu avea nume; cochetam cu ideea de a desena un curs pentru o bijuterie de dicţionar de artă – McGrove, de la MacMillan – 34 de volume – mai multe decât are toaaată Encyclopaedia Britannica, 41.000 de articole, 6.700 autori, 6000 lire sterline. L-am susţinut în fața colegilor mei din echipa de vânzări, le-am secondat prezentările pe teren, în fața posibililor clienţi, am încurajat conversaţii de feedback și lecţii învățate după fiecare vizită, apoi s-a schimbat perspectiva: au apărut rezultatele, am început să fiu solicitata pentru cursuri de vanzare, de produs, de iniţiere, pana când am descoperit gustul succesului prin alţii și responsabilitatea; și am dorit să studiez.
De unde/cum ai învăţat cele mai multe lucruri despre training (indiferent că e un mentor, un trainer, o carte, un forum etc.)?
R.M. E o meserie care se lasă furată de la alţii și se învaţă practicând, exersând, cerând și primind feedback, acordând fin frecvențele învățarii fiecarui participant, a grupului de studiu, a facilitatorului.
Am avut doi mentori – unul român, altul britanic; unul mi-a insuflat pasiunea și valorile, celuilalt îi datorez „respiraţia”, anvergura, îndrăzneala. O paranteză, aici: când scriu „mentor”, citiţi „contract de mentorat”, la finele caruia eram alcătuită din aceeaşi plămadă, dar construită altfel, aşa cum căzuserăm de acord, mentor și mentee .
Ce iubeşti cel mai mult la meseria asta?
R.M. Oglinzile, jocul secund, armonia, crâmpeiul de viitor care se întrevede din prezent.
Ce ai introduce într-un cod etic al trainerului?
R.M. Responsabilități față de client sau angajator, responsabilități față de cursant, responsabilități față de profesie; o sugestie validă vine din partea Codului de conduită propus de ITOL membrilor săi.
Ce faci pentru dezvoltarea ta ca trainer?
R.M. Mă folosesc de o unealtă pe care v-o recomand – CPD, Continuing Professional Development – care mă ajută să fixez o țintă nouă de dezvoltare, să îmi dau cuvântul față de mine însămi și apoi să mă ţin de cuvântul dat.
Ce faci pentru dezvoltarea altor traineri şi/sau a profesiei?
R.M. ITOL
Ce faci după o zi de training ca să-ţi încarci bateriile?
R.M. Reflectez la întreaga zi, măsor, reproiectez, îmi imaginez parcursul zilei următoare; în general, nu prea dorm.
Cu tot ce ştii acum, dacă te-ai putea întâlni cu tine la început de drum, ce sfat ţi-ai da?
R.M. Într-un fel, sunt încă la început…
E trainingul o etapă în viaţa ta? Ce şi cine-ţi poate spune “gata! s-a terminat etapa asta”?
R.M. Chiar eu am spus “Gata!” când am descoperit procesul învățării, în momentul în care am facut distincția între învățare – learning și training – instruire [sic] și am fost în stare să privesc învățarea în perspectiva ei globală.
Pune o întrebare. Şi răspunde la ea.
R.M. Adresez o intrebare cu premiu cititorilor rubricii „Portret de trainer”: care sunt originile conceptului „training”? Răspundeţi aici: roxana.mocanu@itol.ro
De încheiere…
R.M. Premiul este un loc la următoarea prezentare a programului Certificate in Training and Development, oferit de ITOL în România în 2012.
—
Roxana Mocanu
Consultant în domeniul Learning & Development, trainer, tutor, facilitator, fondator a două școli româneşti – una de Human Resources și una de Learning & Development – ambele în parteneriat cu institute internaţionale prestigioase.