Cum ai descoperit trainingul? Cum ai ajuns să fii trainer?

B.P. Primul contact cu trainingul, chiar dacă nu eram familiar cu denumirea, l-am avut în perioada liceului când activam într-o organizaţie de cercetaşi și având o poziţie de senioritate a trebui să pregătesc agenda și conţinutul taberelor de vară care erau absolut senzaţionale. Neputând sta locului, ca majoritatea trainerilor de aici, am intrat și eu în AIESEC, acea organizaţie despre care se spune că scoate traineri pe bandă rulantă  . Aici am descoperit că ceea ce făceam la cercetaşi se numeşte training și că poate fi o alternativă reală la sistemul bățos de învățare formală și așa am început să mă joc cât se poate de serios cu trainingul.

De unde/cum ai învăţat cele mai multe lucruri despre training (indiferent că e un mentor, un trainer, o carte, un forum etc.)?

B.P. Poate cel mai important lucru pe care l-am învățat despre training, de la un trainer american, a fost că:Cea mai importantă persoană din training nu este trainerul ci participantul. Dincolo de asta cea mai importantă sursă de învățare și evoluţie a unui trainer este experienţa practică. Indiferent câţi traineri vezi, live sau pe înregistări video, indiferent de numărul de cărți sau articole pe care le citeşti sau oameni cu care stai de vorbă nimic nu te învață mai mult ca un eveniment care îți iese extraordinar de bine pentru că te-ai gândit până și la ultimul detaliu sau un eveniment în care parcă toate lucrurile au mers pe dos. Ca trainer, trebuie să-ți găseşti forţa interioară să mergi mai departe și să nu uiţi ca eşti în față doar ca să ajuţi nişte oameni să se descopere și să fie mai buni în ceea ce fac.

Ce iubeşti cel mai mult la meseria asta?

B.P. Oamenii și că ai puterea de a-i ajuta să-și depășească limitele. Că înveți foarte multe lucruri de la atât de mulţi oameni.

Ce îţi place cel mai puţin?

B.P. Când vin oameni la training pentru că i-a trimis altcineva și ei isi doresc să fie în altă parte.

Povesteşte-ne despre o situaţie dificilă/provocatoare întâlnită în training

B.P. Pe la începuturile mele în training trebuia să susțin un curs de Customer Service. Nu eram foarte stăpân pe cursul pe care trebuia să-l susțin și mă bazam foarte mult pe prezentarea PPT ca să nu pierd firul logic. Întâmplarea a făcut ca, din cauza unor lucrări la rețeaua electrică din zonă, să nu avem curent până la prânz. Aşa că planul meu cu prezentarea PPT s-a dus pe apa sâmbetei și a trebuit să improvizez și să lucrez foarte mult cu flipchartul. În urma acestei experienţe am descoperit mai multe lucruri: că ştiam mai multe lucruri decât credeam eu despre curs, că atunci când vorbeşti din propriile experienţe eşti mai convingător și oamenii înţeleg mult mai uşor ce vrei să le transmiţi, că dacă lucrezi mai mult cu flipchartul și nu cu o prezentare rece în PPT te apropii mai mult de oameni și eşti mai interactiv și că atunci când eşti provocat și te afli în situaţii dificile poţi fi extraordinar și să găseşti resurse în tine de care nu erai conştient că le ai. A fost unul dintre cele mai faine cursuri pe care le-am avut.

Ce faci pentru dezvoltarea ta ca trainer?

B.P. În primul rând încerc să fiu cât mai curios posibil și să experimentez orice. Dezvoltarea ta ca trainer nu ține doar de a ştii doar despre ce faci training. Trainerul trebuie să fie o bibliotecă ambulantă de cunoştinţe și informaţii. De cel puţin 2 ori pe an sunt participant la alte cursuri în care încerc să învăț ceva nou.

Ce faci pentru dezvoltarea altor traineri şi/sau a profesiei?

B.P. Stau la povești cu alţi traineri, învățăm din experienţele noastre.

Ce faci după o zi de training ca să-ţi încarci bateriile?

B.P. Ziua de training se termină după ce am revăzut mental filmul întregii zile. Apoi te aşezi într-un loc confortabil și bei un pahar de coniac bun, petreci cu participanţii, povesteşti cu prietenii.

E trainingul o etapă în viaţa ta? Ce şi cine-ţi poate spune “gata! s-a terminat etapa asta”?

B.P. Nu ştiu, deocamdată asta îmi doresc să fac. Trăiesc pentru asta și încerc să o fac cât mai bine.

–  –

Sunt trainer și facilitator și îmi place ce fac. Fac asta pentru că ştiu că pot să-i ajut pe oameni să se descopere și să fie mai buni în ceea ce fac. Aș putea spune că sunt trainer de când mă știu, dar am început să trăiesc din training din 2001. Am lucrat și lucrez cu mai multe companii de training ca și trainer colaborator, iar din 2006 am pornit Cube Training.